Este recomandat să fim deschiși în față oportunităților și provocărilor care apar în plan profesional pentru că în acest fel avem ocazia să învățăm lucruri noi și să deprindem noi abilități și competențe, ceea ce ne ajută să evoluăm.

Însă sunt situații în care este mai potrivit să punem limite atât în relația cu superiorul direct și colegii, cât și în cea cu clienții.

De ce? Pentru că dacă vom da curs nediferențiat solicitărilor care vin către noi, există riscul să devenim supraîncărcați, să nu mai reușim să ne organizăm activitatea și să devenim ineficienți iar, în timp, aceste aspecte pot conduce la demotivare și chiar la burnout.

Însă, am observat că există o dificultate generalizată de a spune “nu” și mai mult decât atât, de multe ori această variantă nici măcar nu este luată în calcul.

Acest lucru se întâmplă de obicei din teamă de a fi considerați insuficient de bine pregătiți profesional, astfel încât să gestionăm sarcini în plus sau din teamă de a pierde simpatia celor din jur.

Ce este de făcut?

În primul rând, pentru a decide care sunt sarcinile pe care le refuzăm și care sunt solicitările cărora ar fi mai potrivit să le dăm curs este necesar să avem o foarte bună vizibilitate asupra propriei activități. Astfel încât, dacă știm ce resurse de timp și energie presupun proiectele pe care deja le gestionăm, vom putea decide dacă putem prelua și altele sau nu.

Ulterior, este necesar să înțelegem cu exactitate ce presupune nouă solicitare. Astfel, vom putea stabili dacă suntem într-adevăr persoană potrivită pentru a o gestiona și dacă este fezabil să o preluăm sau nu.

Dacă vom constata, că nu este potrivit să dăm curs respectivei solicitări, este recomandat să ținem seama de câteva aspecte importante:

Sinceritatea

Dacă refuzul nostru va fi susținut de argumente autentice, vom elimina riscul de a se crea o situație neplăcută.

Însă, este necesar, de asemenea, să evităm oferirea excesivă de explicații.

Diplomație

Sunt situații în care oamenii cărora li se refuză o propunere, au tendința de a se simți ei înșiși respinși, ceea ce poate fi dificil de gestionat pentru ei.

Tocmai de aceea este recomandat că atunci când decidem să facem cunoscut un refuz să fim atenți la tonul vocii și la felul în care ne construim mesajul.

O posibilă abordare este să începem prin a mulțumi pentru că respectivă persoană a venit cu cererea către noi, după care să expunem motivele obiective pentru care nu-i putem da curs.

Fermitatea

Mesajul este necesar să fie, de asemenea, ferm. În caz contrar, există riscul să lăsăm loc de confuzie și să fim puși în situația în care respectivă solicitare ne este propusă din nou.

Flexibilitatea

În cazul în care implicarea în respectivul proiect, poate să ne ajute să evoluăm, deși constatăm că ne va solicita foarte mult, există posibilitatea să negociem termenii în care vom contribui.

A învăța când și cum să spunem “nu” reprezintă un aspect care ne va ajută în viață profesională, întrucât doar în acest fel vom reuși să ne poziționăm corect în grupul din care facem parte.

A pune limite în relaționarea profesională, este un semn de maturitate și de respect atât pentru noi înșine, cât și pentru cei din jur.

Articol publicat și pe cariereonline.ro